Cartea o găsiți de cumpărat aici.
Abia am terminat de citit acest volum, care m-a purtat într-un carusel de emoții. Un roman construit atent, care m-a făcut să caut pe @google dacă chiar există Părintele Ghenadie. Am găsit vreo doi.
Horia, personajul principal, mi s-a părut la fel de introspectiv precum personajul interpretat de Edward Norton în „Fight Club”, în același timp, întâmplările din viața lui mi-au amintit de „Pulp Fiction”. Pe cât de posibile, pe atât de ireale.
Finalul a fost normal, chiar dacă nu neapărat cel așteptat (de mine). Era o posibilitate, ivită chiar din titlu „și o păcătoasă moarte”. Nu e prima dată când Alexandru Lamba reușește să mă păcălească până la finalul cărții lui, dorindu-mi ca ceea ce apare evident, în fața ochilor, de fapt să nu se întâmple, dar care este de fapt, firescul sfârșit al cărții, al personajului. La fel de normal precum Michael interpretat de John Travolta în filmul cu același nume, a trebuit să aibă confruntarea finală cu taurul, așa și Horia, personajul lui Alex a trebuit să împlinească ritualul la care se gândea non stop din toate unghiurile.
Textul se citește repede, este fluid. Odată ce ai urcat în carusel, nu te mai dai jos decât la final. Fiecare capitol reprezintă o întâmplare, un episod din viața lui Horia. Fiecare episod îl duce mai aproape de final.
Romanul are nouă capitole, dintre care, primele șapte prezintă fiecare câte un păcat capital.
Din punctul meu de vedere (deși am o carte a lui Alex pe care nu am citit-o încă), acest roman este cel mai bun scris de Alexandru Lamba până acum, cel mai profund.
Ceea ce-mi place foarte mult este că absolut nici un element, nici o întâmplare, nimic nu pare a fi forțat, pus acolo numai ca să iasă la socoteală, totul este absolut firesc și normal.
De la mine are 
pe toate planurile.
